Sănătatea refugiaților și a migranților (FS-05)

E McGowan¹, LM Walton², J Van Wijchen³, HC Labao⁴, J Kibet⁵¹Trinity College, Universitatea din Dublin, Fizioterapie, Dublin, Irlanda, ²Universitatea din Sharjah, Departamentul de Fizioterapie, Sharjah, Emiratele Arabe Unite, ³Universitatea de Științe Aplicate HAN, Nijmegen, Țările de Jos, ⁴Universitatea Internațională INTI, Negeri Sembila, Malaezia, ⁵Centrul pentru Victimele Torturii, Nairobi, Kenya

Obiective de invatare:

1. Să prezinte experiențele și perspectivele kinetoterapeuților care lucrează cu populații strămutate și persoane care sunt lucrători migranți.
2. Să stimuleze participanții să reflecteze în mod critic asupra practicii, politicii, cercetării și educației de fizioterapie în legătură cu furnizarea de servicii pentru persoanele strămutate și lucrătorii migranți și să exploreze strategii practice care pot îmbunătăți îngrijirea pentru aceste populații.
3. Să discutăm despre modul în care evenimentele mondiale și schimbările climatice vor influența migrația oamenilor și, în consecință, rolul fizioterapiei.

Descriere: În ultimii ani, a existat o creștere constantă a numărului global de refugiați și migranți (1). Se știe că populațiile strămutate au un risc crescut de probleme de sănătate din cauza tensiunii fizice și mentale pe care le-au experimentat în țările lor de origine și a stresului din cauza numeroaselor schimbări impuse de procesul de migrație (2,3). Tratamentul specializat și reabilitarea de care au nevoie persoanele cu experiență de refugiat sunt adesea indisponibile sau suboptimale în contextul taberelor de migrație (4), iar mulți refugiați și solicitanți de azil continuă să întâmpine multe bariere în calea accesului la asistență medicală și la serviciile de prevenire în țările lor gazdă (5). .
 
Problemele comune de sănătate fizică raportate la această populație includ: leziuni, boli infecțioase, boli netransmisibile (BNT) și probleme musculo-scheletice (6,7). Mulți refugiați au dizabilități preexistente și afecțiuni cronice de sănătate, care au implicații pe termen lung asupra sănătății individuale (7). Durerea persistentă este raportată frecvent de refugiați (8) și poate avea un impact semnificativ atât asupra sănătății fizice, cât și asupra sănătății mentale. În ciuda acestui fapt, cercetările au demonstrat că ratele de consultare în fizioterapie sunt scăzute în rândul persoanelor cu experiență de refugiat (5).
 
Oamenii din mediul refugiat sunt un grup eterogen de indivizi diversi din punct de vedere cultural, etnic și lingvistic, cu nevoi complexe de sănătate. În consecință, există o serie de bariere potențiale în calea accesului la îngrijire pentru această populație, care includ stereotipuri, dificultăți de comunicare și lipsa de conștientizare culturală a profesioniștilor din domeniul sănătății (7).
 
Lucrătorii migranți sunt o altă populație care poate avea nevoi complexe de sănătate, dar se confruntă cu obstacole în accesul la serviciile de sănătate. S-a constatat că tulburările musculo-scheletice legate de muncă sunt foarte răspândite în rândul lucrătorilor migranți (9). S-a observat, de asemenea, că lucrătorii migranți demonstrează o scădere a stării lor de sănătate în timp în țara gazdă. Factorii care au fost sugerați pentru a contribui la aceasta includ: subocuparea în situații riscante, condiții precare de muncă, lipsa veniturilor, locuințe degradate, absența sprijinului familial și dificultăți de acces la serviciile de sănătate (10). Prin urmare, este imperativ ca această cohortă să aibă acces la servicii de fizioterapie care țin cont de aspectele psihosociale ale angajării migranților.
 
Domeniul de aplicare al rolului de fizioterapie pentru aceste populații complexe evoluează și în prezent nu a fost pe deplin definit. Kinetoterapeuții trebuie să înțeleagă cum rolul lor se încadrează în imaginea de ansamblu. Cu noi provocări la orizont, inclusiv instabilitate politică ulterioară, tensiuni în Orientul Mijlociu și schimbări climatice, profilul persoanelor strămutate se poate schimba în următorii ani. Ca profesioniști din domeniul sănătății, kinetoterapeuții vor trebui să aibă adaptabilitatea și gama de capacități necesare pentru a oferi îngrijire acestor cohorte eterogene.
Scopul principal al acestei sesiuni va fi de a discuta despre rolul și domeniul de aplicare al fizioterapiei atunci când se lucrează cu populații strămutate și lucrători migranți și despre modul în care acestea se pot schimba în diferite contexte. Vor fi patru vorbitori experți în această sesiune. Dr. Lori Walton va acoperi atât experiența ei de lucru cu populații vulnerabile de femei și copii, cât și cercetarea ei care explorează impactul programelor de reabilitare a rezilienței. Joanne Kibet va discuta despre fizioterapie centrată pe traume și despre tratamentul durerii cronice la supraviețuitorii torturii și traumei. Hernan Labao va discuta despre tulburările musculo-scheletice cu experiență de la lucrătorii migranți și despre importanța colaborării cu alți profesioniști din domeniul sănătății atunci când acordă îngrijire acestei populații. În cele din urmă, dr. Mike Landry va detalia activitatea echipei Proiectului de Fizioterapie și Educație pentru Refugiați, care dezvoltă un curs educațional bazat pe dovezi pentru kinetoterapeuții care tratează persoane cu experiență de refugiat.

Implicații/concluzii: Pe măsură ce numărul persoanelor strămutate și al lucrătorilor migranți crește, numărul persoanelor din aceste populații care accesează kinetoterapie va crește. Kinetoterapeuții trebuie să demonstreze o serie de capacități pentru a asigura îngrijire optimă pentru aceste cohorte care au adesea nevoi complexe de sănătate. Cu incertitudinea continuă și instabilitatea politică, precum și amenințarea care se profilează a schimbărilor climatice, vor exista provocări continue asociate cu furnizarea de îngrijire pentru aceste populații pe măsură ce situațiile se schimbă. Kinetoterapeuții trebuie să fie capabili să se adapteze la aceste circumstanțe în schimbare. Pentru a face acest lucru trebuie să existe o bună înțelegere a rolului fizioterapiei în tratarea acestor populații și dezvoltarea capacităților necesare pentru a oferi îngrijiri optime. Împărtășirea experiențelor de fizioterapie care lucrează și cercetează acest domeniu va stimula discuțiile și implicarea în continuare pe acest subiect important și oportun.

Referinte:

1. Organizația Mondială a Sănătății (2018) Raport privind sănătatea refugiaților și a migranților în Regiunea Europeană a OMS. CARE. Disponibil la: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/392773/ermh-eng.pdf?ua=1.
2. Palic S, Elklit A (2009) Un studiu de rezultat explorator al tratamentului multidisciplinar bazat pe CBT într-un grup divers de refugiați dintr-un centru de tratament danez pentru reabilitarea refugiaților traumatizați. Tortura 19;3:248-270.
3. Razavi MF, Falk L, Björn Å, Wilhelmsson S (2011) Experiențe ale sistemului de sănătate suedez: un studiu de interviu cu refugiații care au nevoie de îngrijire medicală pe termen lung. Scandinavian Journal of Public Health 39;3:319-325.
4. Pinheiro I, Jaff D (2018) Rolul îngrijirilor paliative în abordarea nevoilor de sănătate ale refugiaților sirieni din Iordania. Medicină, conflict și supraviețuire 34;1:19-38,
5. Kohlenberger J, Buber-Ennser I, Rengs B, Leitner S, Landesmann M (2019) Bariere în calea accesului la îngrijirea medicală și a utilizării serviciilor refugiaților în Austria: Dovezi dintr-un sondaj transversal. Politica de sănătate 123:833-839.
6. CARE (2017) Abordare comună pentru refugiați și alți migranți: modul de formare și programa de curs. Comisia Europeană.
7. Khan F, Amatya B (2017) Sănătatea și reabilitarea refugiaților: provocări și răspuns. Journal of Rehabilitation Medicine 49;5:378-384.
8. Amris K, Williams ACDC (2015) Gestionarea durerii cronice la supraviețuitorii torturii. Managementul durerii 5;1:5-12.
9. Labao HC, Faller EM, Bacayo MFD (2018) „Aches and Pains” of Filipino Migrant Workers in Malaysia: A Profile of Work-Related Musculoscheletal Disorders. Annals of Global Health 84;3:474–480.
10. Domnich A, Panatto D, Gasparini R, Amicizia D (2012) Efectul „imigrant sănătos”: există în Europa astăzi? Jurnalul Italian de Sănătate Publică 9:3.

Cuvinte cheie: 1. Sănătatea refugiaților 2. Sănătatea migranților 3. Sensibilitatea culturală

Recunoștințe de finanțare: Dr Emer McGowan și Dr. Michel Landry sunt membri ai unui proiect finanțat Erasmus+: Proiectul de Fizioterapie și Educație pentru Refugiați (PREP).

Toți autorii, afilierile și rezumatele au fost publicate așa cum au fost trimise.